sâmbătă, 15 decembrie 2007

Pietre pretioase - Capricorn

planeta = Saturn

ziua = sambata

cifra = 4

metalul = plumb

culoarea = rosu

Opalul

Opalul este o gema de mare frumusete stranie si subtila, care i-a adus o mare pretuire in decursul veacurilor, iar vechilor greci le-a oferit prilejul de a imagina un mit mirific. Iris, o nepoata a zeului marilor, Okeanos, avea misiunea ca in fiecare seara sa dea la o parte perdeaua ce acoperea cerul, dezvelind bolta insetalata. In timpul zilei, cand Iris isi desfasura aripile (de aur la greci, multicolore la romani), pe cer aparea curcubeul. In locurile unde arcul ceresc atingea pamanetul se nasteau geme sclipitoare, franturi de curcubeu - opale.

In Istoria naturala, descriind opalul, Pliniu cel Batran spune: Gema intruneste in ea focul viu al rubinului, violetul glorios al ametistului, verdele de ocean al smaraldului si toate sclipirile neverosimile nascute din amestecul de culori al luminii.

De fapt, opalul, piatra capricioasa, policroma si irizata este format din cuart incomplet cristalizat, deci partial amorf, care a inclus in sructura sa si mici cantitati de apa. Marele paradox al opalului sta in faptul ca tocmai imperfectiunile retelei lui cristaline sunt cele care ii confera frumusetea; reflectarea haotica a razelor luminoase duce la nasterea opalescentei si la aparitia irizatiilor in toate culorile curcubeului.

Demne reprezentante ale familiei calcedoniilor, opalele se gasesc in natura in multe varietati. In functie de culoarea dominanta (rosie, albastra, neagra si verde0, ele poarta multe nume, iar istoria lor este deosebit de bogata in intamplari adeseori stranii ori dramatice.

Antoniu, Cleopatra si opalul lui Nonius

Un opal de rara frumusete si-a castigat o trista celebritate in Imperiul roman. era in anul 37 i. Hr. cand triumvirul roman Marc Antoniu a aflat ca senatorul Nonius poseda o gema in toate culorile curcubeului. Antoniu a dorit s-o cumpere ca s-o aduca in dar reginei egiptului, Cleopatra a VII-a, cu care urma sa incheie in scurt timp o casatorie secreta. Numai ca Nonius nu voia cu niciun pret sa vanda piatra, despre care o legenda spunea ca provine din aripile zeitei Iris. Antoniu insista, oferind preturi fabuloase, Nonius ramanea de neclintit. Si atunci, infuriat, Antoniu uita de orice principii morale, ii aduce lui Nonius niste acuzatii imaginare si il condamna la exil. Spera oare triumvirul ca senatorul va ceda si isi va rascumpara presupusele greseli oferindu-i opalul? Istoricii nu consemneaza decat faptul ca Nonius a plecat in exil luand opalul cu el si ca piatra a disparut pentru totdeauna.

Amintind de curcubeu, opalul apare adeseori in traditia crestina cu acea semnificatie simbolica a bunavointei divine cu care arcul ceresc i s-a aratat lui Noe, dupa incetarea potopului: Iata, ca semn al legamantului pe care-l inchei cu voi si cu tot sufletul viu ce este cu voi din neam si de-a pururi, pun curcubeul Meu in nori, ca sa fie semn al legamantului dintre Mine si pamant.

In Evul Mediu, in jurul opalului, gema invaluita in mister datorita coloritului ei schimbator, s-au tesut legende, unele sumbre si respingatoare, altele senine si aducatoare de speranta. Se povestea, de pilda, ca opalul se naste in smarcuri fetide, unde colcaie serpi veninosi si broaste raioase, iar piatra necurata a fost supranumita in limba latina Lapis ranarum - piatra broastelor.

In schimb, in secolul al XIII-lea, in cadrul colegiului teologic recent infiintat la Paris, se discuta originea curcubeului si se ajungea la concluzia ca este o lumina venita din cer pe pamant, dupa ce a trecut prin ferestrele ceresti, inzestrate cu geamuri de opal.

Nenumarate opale au pierit maruntite in cuptoarele alchimistilor din orasul de aur, Praga, pe vremea imparatului Rudolf al II-lea de Habsburg, in speranta ca ele vor contribui la descoperirea mult ravnitei pietre filozofale.

Pe un opal folosit drept sigiliu pentru corespondenta, nefericita regina a Scotiei Maria Stuart a pus sa i se graveze o trista deviza; Tot ce am mai drag zace sub pamant. In 1587 Maria Stuart a murit decapitata, iar sigiliul ei a disparut fara urma.

Un celebru opal de foc, cunoscut sub numele de Incendiul Troiei, a fost daruit de Napoleon Bonaparte sotiei sale, imparateasa Iozefina. Nu peste multa vreme, in anul 1809 a urmat divortul.

Niciun comentariu: