ziua = Joi
cifra = 5
metalul = cositor
culoare = albastru
Calcedoniile
Cu sapte veacuri inainte de Hristos, corabierii greci veniti din Marea Egee au intemeiat pe malurile stramtorii Bosfor doua asezari situate fata in fata: pe partea europeana - Bizantul, pe partea Asiei Mici - Khalkedonul. Astazi, pe locul anticului Bizant se desfasoara Istanbulul, pe locul coloniei Khalkedon - orasul Kadikoy, localitate obscura, coplesita de faima metropolei de pe malul opus.
Vorbind despre calcedonii, ramanem in continuare in vastul imperiu al celui mai raspandit mineral - cuartul. Acelasi dioxid de siliciu din care a luat nastere cristalul de stanca incolor si ametistul violet alcatuieste calcedoniile, translucide sau opace, de cele mai variate culori. Opacitatea este consecinta structurii lor intime, formata din cristale de cuart de dimensiuni microscopice, invizibile cu ochiul liber; cu late cuvinte, structura calcedoniilor este ascunsa, criptocristalina.
Cenusareasa familiei
Despre calcedoniile nobile, considerate pietre semipretioase sau ornamentale, s-au scris multe pagini inspirate de proza si poezie. Cremenea a ramas Cenusareasa familiei: absenta din literatura, nelipsita din orice tratat de istorie a civilizatiei. In epocile de piatra din trecutul omenirii, paleolitic si neolitic, s-au faurit unelte mai ales din cremene, numite si silex, si, mai rar, din alte calcedonii foarte dure. Din multimea de pietre ce se gaseau in natura, doar cremenea avea calitatea de a se sparge prin lovire in fragmente cu muchii nete, ascutite, cu ajutorul carora se putea taia, coji si intepa. Treptat, homo sapiens, omul care se dovedise cu adevarat intelept, descoperind prelucrarea pietrei - devenea homo habilis, om indemanatic, prin finisarea din ce in ce mai frumoasa a obiectelor din piatra cioplita.
Bucatile de cremene, lovite intre ele, arunca scantei fierbinti. Iar o scanteie inseamna foc in germene. Pentru a doua oara cremenea a intervenit ca o veriga esentiala in drumul catre civilizatie: ea a fost piatra care a asigurat de-a lungul multor milenii aprinderea focului. In limba germana numele cremenei a ramas astfel Feuerstein - piatra focului.
Inlocuite cu unelte de metal, uneltele din cremene au intrat in uitare cu mult inaintea erei noastre. Cremenea insa, folosita in amnare pentru aprinderea focului - pare neverosimil astazi - s-a intalnit in secolul al XIX-lea cu telegraful si locomotiva. Si asta deoarece banalul chibrit suedez reprezinta o inventie tehnica tarzie, industrializata abia dupa 1850. Pana atunci, amnarul de scaparat scantei, compus dintr-un ciob de cremene si un cui de otel, a fost de neinlocuit in aprinderea focului.
Datorita capacitatii de a produce scantei, cremenea a avut si o lunga cariera militara. Ea a insotit secole de-a randul toate armele de foc cu praf de pusca, a aprins fitilele tunurilor si a participat la nenumarate marsuri, batalii si razboaie, fiind o componenta inseparabila a asa-numitei pusti cu cremene.
Cele 10 trepte ale duritatii mineralelor
Duritatea mineralelor, definita prin rezistenta pe care o opun la zgariere cu un obiect ascutit, se determina astazi foarte precis cu aparate speciale. In mod curent insa valorile duritatii se dau in scara Mohs si ele se determina printr-o metoda deosebit de simpla, propusa inca din anul 1820 de mineralogul austriac Friedrich Mohs.
Acesta a aranjat 10 minerale in ordinea crescatoare a duritatii lor, obtinand o scara in care fiecare mineral il zgarie pe cel dinainte si este zgariat de cel care urmeaza. Cel mai moale, avand, prin conventie, duritatea 1, este talcul. Cel mai tare, cu duritatea 10, diamantul.
1. Talc
2. Ghips
- se zgarie cu unghia
3. Calcit
4. Fluorina
5. Apatit
- se zgarie cu o lama de otel (ex. cutit)
6. Ortoza
- nu e zgariata de otel, nu zgarie sticla
7. Cuart
8. Topaz
9. Corindon
10. Diamant
- nu sunt zgariate de o lama din otel; zgarie sticla, lovite cu un ciocan de otel scanteiaza
Asadar, diamantul poate rani orice mineral, el nefiind atacat de niciunul. Iar sarmanul talc este zgariat de toate.
Se considera dure mineralele care au numarul de ordine 7 sau mai mare pe scara lui Mohs. Cremenea are duritatea 7, fiind, prin urmare, o piatra dura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu