ziua = Luni
cifra = 7
metalul = argint
culoare =alb
Perlele
Pentru locuitorii acestui batran continent, tarmurile Ostrovului de perle se situau undeva departe, in lumea fantastica a basmelor, de unde, printre alte minuni ale taramurilor calde, se aduceau si misterioasele, tainicele boabe stralucitoare ale perlelor.
Incluse in familia pietrelor pretioase - desi nu sunt pietre - perlele au fost cunoscute inca din preistorie. Oamenii le-au descoperit pesemne din intamplare, deschizand chichiliile unor scoici bune de mancat. In carnea scoicilor gaseau uneori mici margele irizate, atat de frumoase, incat isi faceau din ele podoabe sau talismane. Erau bijuterii de-a gata si este posibil, cum afirma unii cercetatori, ca perlele sa fi fost primele geme cunoscute de om. O data cu descoperirea metalelor, ele au fost prinse in monturi rigide - acesta fiind actul de nastere a bijuteriilor. De atunci, din zorii civilizatiei, si pana astazi, perlele si-au pastrat neclintit rangul de nestemata scumpa si admirata. Tot din vremuri preistorice dateaza folosirea perlelor in magie si in scopuri vindecatoare.
Perlele au fost asociate mereu cu misterele abisurilor oceanice, cu lumina rece a razelor de luna, cu eternul feminin. In Tratatul de istorie e religiilor Mircea Eliade a aratat ca triplul simbolism luna-apa-femeie se afla la baza proprietatilor magice atribuite in vechime perlelor.
Rochii brodate cu perle
Lumea Veche este avida de perle. In plina Renastere, admiratia fata de Antichitate se reflecta si in luxul vestimentar. Dorinta vanitoasa de etalare a bogatiilor duce la crearea unor rochii atat de incarcate de pietre pretioase si perle, incat posesoarele lor abia le pot suporta greutatea.
Margareta de Valois, fiica reginei Caterina de Medici, la casatoria ei din 1572 cu Henric de Navara a purtat o rochie confectionata dupa moda florentina. Era atat de incarcata cu perle si pietre scumpe, incat mireasa abia a putut inainta catre altar.
Ar fi insa o greseala sa credem ca moda rochiilor grele s-a incheiat in vremuri demult apuse: in orice epoca, se pare, femeile sunt dispuse sa indure cu stoicism greutatea bijuteriilor. Fotografiile publicate in ziarele de la inceputul secolului XX ne-o arata pe ultima imparateasa a Chinei, Tsu-hsi, in tinuta de protocol, purtand pe cap o boneta traditionala, bogat brodata cu perle, iar pe umeri o capa pe care sunt cusute nu mai putin de 35.000 de perle uriase. Date fiind dimensiunile lor exceptionale, se poate aprecia ca superba capa avea o greutate comparabila cu a rochiilor reginelor Frantei.
Margaritarele
Sub denumirea de margaritare, perlele au avut anii lor de glorie si pe pamant romanesc. Una dintre cele mai vechi marturii despre pietrele pretioase din trecutul nostru este pictura murala din Biserica Domneasca de la Curtea de Arges, unde sunt inmormantati primii Basarabi. Fresca infatiseaza un voievod si o doamna a Tarii Romanesti din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ale caror nume s-au sters in decursul veacurilor. Reprezentarile au izbutit sa pastreze insa bogatia bizantina a hainelor cusute cu fir de aur si margaritare si contururile coroanelor inalte, din aur, cu margaritare si pietre scumpe. De la sfarsitul secolului al XIV-lea ne-au ramas picturi murale la manastirea Cozia reprezentandu-l pe Mircea cel Batran si fiul sau Mihail purtand coroane din aur incrustate cu margaritare si pietre scumpe.
Poezie
Vasile Voiculescu, cu intelegere de medic si precizie de om de stiinta descrie poetic suferinta unui margaritar:
"De-o boala nestiuta zacea, captivul, ros.
O racila ascunsa il imbacsea cu ceata
Si-l pistruia cu pete subtiri, ca o albeata
Pe ochiu-i fara ape si tot mai somnoros...
Ingalbenit pe-alocuri, sfaramicios, avar,
Lasa sa se strevada o zare tot mai slaba
Si-si oblojea launtrul si inima-i bolnava
Cu-o pojghita zbarcita si turbure de var."
Dupa descompunerea produselor organice incepe si cea a aragonitului, care finalmente se transforma in varoxid de calciu. Asa se explica de ce multe perle, gasite in vechi morminte, la prima atingere s-au transformat in gramajoare de pulbere. Din fericire, perlele au o durata de viata lunga, de ordinul sutelor de ani. Ba sunt cunoscute si cazuri cand au ramas nealterate timp de milenii.
Perlele de cultura
La inceputul secolului XX marile case de bijuterii din Paris, Londra, Amsterdam, New York cumparau perlele de la cateva firme de renume, care isi imparteau o piata stabila, alimentata prin importuri din zonele cu o veche traditie - Marea Rosie, Golful Persic, India, Ceylon, Marea Antilelor - precum si din zone de exploatare de data mai recenta - Japonia, nordul Australiei. Asadar, este usor de imaginat cutremurul care s-a produs pe piata perlelor din Londra in 1922 cand dintr-o data stabilitatea preturilor a fost zdruncinata de o oferta masiva de perle de calitate din Japonia.
Curand misterul a fost lamurit: in Japonia se pusesera la punct procedee de obtinere controlata a perlelor si aparusera fermele de perle care au inundat piata cu asa-numitele perle de cultura.
Obtinerea perlelor de cultura la inceputul anilor trezeci de catre cercetatorul japonez Kokichi Mikimoto s-a bazat pe studiul minutios al biologiei scoicilor perliere si pe experimente efectuate in decurs de decenii. In crescatoriile de scoici marine din Japonia, intamplarea care duce la formarea perlelor naturale a fost inlocuita prin introducerea riguros controlata in corpul scoicii a unor mici sfere de sidef, care formeaza nucleul viitoarei perle: acesta se mareste apoi in cativa ani prin depuneri de straturi de sidef. Scoicile cresc in conditii controlate, pe funduri marine de mica adancime, in cosuri scufundate in mare sau in bazine construite special in acest scop. Asadar, perlele de cultura nu sunt imitatii sau produse artificiale, ci formatiuni naturale, dar controlate de om.
Destinul unei perle
Intocmai ca celelalte nestemate, si perlele au celebritati, adica exemplare superbe al caror destin a fost modelat de nespusa lor frumusete. Se cunosc multe astfel de perle.
La Peregrina - in limba spaniola inseamna incomparabila - este o perla in forma de lacrima de rara perfectiune, descoperita pe la mijlocul secolului al XVI-lea undeva pe tarmurile Marii Caraibelor. Scalvul negru care a gasit-o si-a rascumparat cu aceasta perla libertatea. Ea a ajuns in posesia unui nobil spaniol si apoi a regelui Filip al II-lea al Spaniei. Acesta a considerat-o demna de un dar regesc si a trimis-o cadou reginei Angliei, Maria Tudor, impreuna cu alte daruri de nunta.
Casatoria dintre Filip al II-lea si Maria Tudor a durat putin, 4 ani, si s-a terminat prin moartea reginei, fire dezechilibrata si cruda pe care posteritatea a botezat-o Bloody Mary. Filip nu uita sa-si recupereze splendida perla.
La Peregrina a fost o vreme montata in coroana Sfintei Fecioare de Guadelupa, splendida bijuterie liturgica, executata din nestemate provenite din Lumea Noua pentru o madona rosie, Sfanta Fecioara cu trasaturi de indiana. In secolul al XVII-lea, perla se reintoarce printre podoabele laice ale casei regale spaniole si, dupa ce este purtata de un sir de regine, la inceputul secolului al XIX-lea, in perioada in care Joseph Bonaparte era rege al Spaniei, ajunge in posesia familiei Bonaparte. Infrangerea si exilul imparatului Napoleon sunt urmate de declinul familiei, care este pusa in situatia de a-si vinde bijuteriile. La Peregrina este cumparata de ducele englez de Abercorn pentru sotia lui. Peste ani, fiul ducelui o vinde unui bijutier american, La Peregrina traverseaza din nou Atlanticul si pana la urma este cumparata de actorul britanic Richard Burton pentru sotia sa, Elizabeth Taylor. Au trecut anii, vestita pereche a divortat, apoi s-a recasatorit. Richard Burton a murit in 1984. Probabil ca minunata perla continua sa faca parte dintre bijuteriile Elizabethei Taylor.
Perla si numele
Perlele au daruit onomasticei feminine doua nume: Perla sau Pearl in engleza si Margareta, cu toate variantele sale. Este de presupus ca exista multe alte nume perliere in limbile popoarelor Orientului, in cele africane ori amerindiene, necunoscute de noi.
"Tu ai diamante si perle,
Supreme dorinte omenesti,
Ai cei mai frumosi ochi din lume,
Iubito, mai mult ce doresti?"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu